A venit toamna, când se numără bobocii, dar și recoltele. Roadele pământului sunt culese o dată cu recolta, aduse pe tarabele piețelor și transformate de cumpărători în provizii pentru iarnă. Dar cât din ceea ce cumpărăm este cu adevărat provenit din sursă bio, fără chimicale stimulatoare de creștere, de gust, de culoare și de mărime?
Comuna Șelimbăr este un loc binecuvântat, unde urbanul și ruralul încă se mai întâlnesc, fără a se anula reciproc. Pe câmpurile și dealurile din Bungard, Mohu, Șelimbăr și Veștem solul este fertil, iar oamenii muncitori încă au răbdarea și cunoașterea din bătrâni a cultivării grădinilor pline de roade.
Un asemenea om întreprinzător este și Traian Pantiș, bihorean „măritat” la Șelimbăr și devenit agricultor în Veștem, după cum îi place să se numească, în glumă. Ce l-a determinat ca, după 28 de ani de muncă la Hidroelectrica, să se apuce de agricultură, cu știință și cu pasiune, ne-o spune chiar el: „Am pățit ca, după consumarea unei salate din roșii cumpărate de la piață, să ne apuce criza de fiere, de la nitriții și azotații din legumele pretinse a fi naturale, de la țărani. Am cumpărat odată 100 kg. de vinete pentru zacuscă. După ce le-am copt, tocat și pus în lada frigorifică, peste două săptămâni m-am mirat să constat că nu înghețaseră, de cât azot aveau în ele. Când am văzut că așa stau lucrurile, am decis să nu ne mai riscăm sănătatea cu legume cumpărate și ne-am amenajat grădina”. Împreună cu familia, Traian Pantiș a investit banii primiți la plecarea din industrie, plus alte economii, în teren, pământ vegetal, solare, sisteme de ventilație și încălzire centrală. În prezent, produce legume bio aproape în tot timpul anului. Prima însămânțare o face în februarie, iar ultima recoltă e în decembrie. Procedura se repetă de câteva ori pe an, cu legume diferite. Dacă astăzi poate să vândă ardei capia, gogoșari, castraveți și cartofi, prin octombrie va culege salată, varză și conopidă, iar prin noiembrie/decembrie, rădăcinoase precum morcovii, pătrunjelul și ridichile. Oricât de îmbelșugată ar fi recolta, Traian Pantiș se arată foarte exigent cu roadele muncii sale. Nu vinde prea mult și nici la oricine. Uneori primește comenzi din străinătate, alteori sibienii îl pot întâlni la târgul de produse bio din curtea liceului Brukenthal, alteori vin oamenii să-l caute, din vorbă-n vorbă ducându-i-se vestea. Se gândește ca, pe viitor, să extindă producția prin adăugarea unei linii de preschimbare a legumelor și fructelor proaspete în conserve și compoturi. Cea mai mare satisfacție o are atunci când cineva îi spune că nu a mai mâncat roșii cu gust ca ale lui încă din copilărie, de la casa părintească. Cel mai mare regret este că în Șelimbăr, localitate care ar putea să bată oricând alte orașe mai mici, încă nu a fost amenajată o piață de desfacere și vânzare a mărfurilor producătorilor locali, astfel încât mulți dintre aceștia sunt nevoiți să vândă în piețele din Sibiu, unde nu întotdeauna sunt respectați, având parte de concurența neloială a celor care fac agricultură chimică sau aduc marfă cumpărată din depozite. „Loc este pentru toți sub soare, dar eu cred că fiecare ar trebui încurajat să se întoarcă la agricultura bio și să își dezvolte propria grădină cu solare”, adaugă producătorul local. Pe Traian Pantiș îl puteți găsi pe pagina de Facebook „Grădina lui Traian” și, uneori, în piața verde din curtea liceului „Brukenthal”.
Vrei să știi mereu ce se întâmplă în comunitate? Te ținem la curent cu tot ce e nou și important! Cu un simplu LIKE ești conectat la tot ce contează în Şelimbăr.