Ministerul Energiei cere renegocierea PNRR și amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune

Ministerul Energiei din România solicită renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și amânarea termenului stabilit pentru închiderea termocentralelor pe cărbune, conform declarațiilor lui Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Acesta a subliniat pe platforma Facebook că securitatea energetică a țării nu este un subiect de negociere și a menționat că, de la preluarea mandatului, a refuzat să accepte închiderea grupurilor pe cărbune în absența unor capacități de producție echivalente.

Refuzul închiderii

„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacități noi echivalente de producție în bandă,” a declarat Burduja. În cadrul PNRR, se preconizează închiderea a 1755 MW până la 1 ianuarie 2026, însă Ministerul Energiei a informat Comisia Europeană că acest lucru nu poate fi realizat din motive obiective. Grupurile pe gaz, care ar urma să înlocuiască cele pe cărbune, sunt în proces de licitație, dar întâmpină obstacole din cauza creșterii semnificative a prețului turbinelor în ultimii doi ani, potrivit informațiilor furnizate de Mediafax.

Investiții în energie

Ministerul energie subliniază, în ciuda dificultăților existente, că România va depăși obiectivele de „verde” stabilite în PNRR. Acest lucru se va realiza prin investiții direcționate către parcuri solare, eoliene și tehnologii de stocare a energiei, care vor ajuta la reducerea emisiilor de carbon. „Cu aceiași bani din PNRR, vom depăși cu mult țintele de — parcuri solare, eoliene și baterii. La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul,” a afirmat Burduja.

Impactul închiderii

Ministrul a avertizat că închiderea termocentralelor pe cărbune ar putea avea un impact negativ asupra prețurilor energiei. România a închis între 2009 și 2022 peste 7000 MW de capacitate de producție pe cărbune și gaz, ceea ce a dus la o dependență de importuri scumpe de energie, inclusiv din țări precum Serbia și Bulgaria, care continuă să utilizeze cărbune.

Apel la raționalitate

În concluzie, Burduja a subliniat că integrarea României în Uniunea Europeană reprezintă un succes, dar Uniunea trebuie să fie conștientă de realitățile economice și energetice cu care se confruntă statele membre. Ministrul a făcut un apel pentru o abordare rațională și echilibrată, denunțând ideologia Green Deal și propunând un „Smart Deal” care să protejeze atât mediul, cât și securitatea energetică a țării.

Energie: Ministerul Energiei, Cărbune: închiderea termocentralelor, Securitate: securitatea energetică.