Sărbătoarea Sfântului Gheorghe simbolizează curajul și tradițiile românești de primăvară

Astăzi, 23 aprilie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, un simbol al curajului și al victoriei asupra răului. Această sărbătoare importantă, planificată în Săptămâna Luminată din 2025, marchează nu doar triumful vieții asupra morții, ci și începutul verii pastorale.

Istoria Sfântului Gheorghe

Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia din părinți creștini și a trăit în perioada prigoanei împotriva creștinilor sub împăratul Dioclețian. Ajuns comandant în armata romană, el nu și-a ascuns credința și a fost supus la torturi fără milă, fiind decapitat în anul 303. Curajul său l-a consacrat ca unul dintre marii martiri ai Bisericii, notează Digi24.

Imaginea iconografică

În iconografia creștină, Sfântul Gheorghe este văzut călare pe un cal alb, străpungând cu sulița un balaur, o reprezentare ce simbolizează lupta sa împotriva răului, inspirată de o legendă în care salvează cetatea Silena din Libia. Mantia roșie pe care o poartă în icoane este un simbol al martiriului, iar în unele reprezentări apare ca un războinic sau conducător militar, purtând cruce și sabie.

Rolul în folclorul românesc

Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Forțelor Terestre ale Armatei Române și un personaj deosebit în folclorul românesc. Împreună cu Sfântul Dumitru, el este perceput ca „străjer al vremii”, fiind responsabil de sosirea primăverii, în vreme ce Sfântul Dumitru aduce iarna.

Obiceiuri de Sfântul Gheorghe

Ziua de 23 aprilie este marcată de numeroase tradiții străvechi, transmise din generație în generație, care reflectă legătura oamenilor cu natura și spiritualitatea. Un obicei popular este împodobirea caselor cu ramuri de plante cu rol protector. În Muntenia se folosesc crenguțe de stejar sau păr, în Transilvania leuștean, iar în Banat frunze de fag sau gorun, acestea având rolul de a proteja gospodăriile de spiritele rele.

În multe regiuni ale țării, oamenii se spală dimineața, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, pentru sănătate și purificare. Aceasta este, de asemenea, o zi propice pentru culesul plantelor medicinale, ce au puteri vindecătoare, conform tradiției, dacă sunt adunate în această zi.

În biserici, se oficiază slujbe speciale, iar credincioșii aprind lumânări și împart alimente și plante aromatice, precum leușteanul și florile de liliac, în memoria celor adormiți. Preotul Gabriel Cazacu de la Mănăstirea Cașin din București a subliniat într-o declarație pentru Digi24 că „Sfântul trebuie cinstit prin odihnă, reculegere și fapte bune. Este o zi în care nu se recomandă muncile fizice grele, ci o zi a sufletului.”

O superstiție populară spune că nu este bine să dormi în ziua de Sfântul Gheorghe, deoarece „furi somnul mieilor” și vei fi lipsit de energie toată anul. Astfel, sărbătoarea combină armonios valorile creștine, tradiția populară și reînnoirea naturii, fiind o zi în care oamenii se îndreaptă spre credință, familie și obiceiuri strămoșești.

Surse: Digi24