Georgescu promite să interzică rețeaua Soros deși a beneficiat de fondurile acesteia în trecut
O anchetă realizată de Recorder.ro a scos la iveală aspecte controversate din activitatea lui Călin Georgescu, fost lider al organizațiilor de mediu din România, care a avut colaborări cu Fundația Soros. Recent, Georgescu a afirmat că, dacă va ajunge la Cotroceni, rețeaua Soros va fi interzisă în România.
Într-un interviu cu Mario Nawfal, un apropiat al lui Elon Musk, Georgescu a subliniat că „rețeaua Soros din România a făcut mult rău țării mele, poporului meu” și a anunțat că va lupta pentru expunerea și investigarea legăturilor acesteia cu funcționarii publici și forțele de ordine. Același discurs l-a susținut și la Realitatea Plus, afirmând că „în prima zi oficială, rețeaua Soros va fi interzisă personal de mine”.
Criticile lui Georgescu par să contrazică propriile sale fapte din trecut. Timp de două decenii, acesta a condus ONG-uri care se ocupau de mediu și dezvoltare durabilă, beneficiind de fonduri internaționale, inclusiv de la USAID, Uniunea Europeană și Fundația Soros. De exemplu, Tineretul Ecologist din România, organizație pe care a condus-o, a avut parteneriate cu Fundația Soros, care îi ajutau să deruleze proiecte educaționale legate de ecologie.
În primii ani după căderea comunismului, Georgescu și organizațiile pe care le conducea au fost implicate în atragerea de fonduri pentru problemele de mediu din România, care erau extrem de grave la acel moment, inclusiv poluarea severă a râurilor și deteriorarea solului datorită agriculturii intensive. Acest context a oferit oportunități pentru ONG-urile care se interesau de ecologie și care doreau să colaboreze cu organisme internaționale.
În ciuda abilităților de a obține finanțări, Georgescu a fost implicat și în controverse. A fost acuzat de gestionarea necorespunzătoare a fondurilor USAID, care, conform unor angajați ai agenției, erau folosite discreționar în favoarea primarilor PSD.
Pe de altă parte, la începutul anilor ’90, Călin Georgescu a reușit să ajungă la o înțelegere favorabilă atât cu statul român, cât și cu instituțiile internaționale, având în vedere problemele ecologice emergente. Totuși, la finele anilor ’90, activitatea sa a fost marcată de scandaluri, inclusiv de acuzații de extorcare de fonduri din partea USAID.
Activitatea sa inițială la Tineretul Ecologist din România, care a devenit ONG în 1992, a fost sprijinită de diverse programe internaționale. De asemenea, Georgescu a beneficiat de fonduri din partea guvernelor occidentale, precum Marea Britanie și Canada, evidențiind astfel complexitatea relației sale cu finanțările străine.
Pe măsură ce criticile la adresa fondurilor internaționale au crescut, Georgescu a adoptat o poziție tot mai radicală, anunțând că vrea să eradicateze influența rețelei Soros în România, în ciuda faptului că în trecut a colaborat deschis cu această fundație.
Astăzi, Georgescu își reproșează trecutul, considerându-l inacceptabil pentru agenda sa politică. Această transformare radicală de poziție ridică întrebări cu privire la autenticitatea angajamentului său pentru mediu și despre modul în care a navigat între ONG-uri, politic și finanțări internaționale.
În concluzie, evoluția lui Călin Georgescu, de la un lider de ONG care a beneficiat de fonduri internaționale la politicieni care denunță aceste rețele, reflectă nu doar o schimbare de discurs, ci și o adaptare a strategiilor politice în contextul actual al României.
(Sursa: Recorder.ro)