Speranța de viață a crescut în România în perioada 2007-2022 cu doi ani, ajungând la o medie de 75,1 ani. Aceasta se situează pe a treia poziție ca fiind cea mai mică din Uniunea Europeană. Totuși, speranța de viață sănătoasă s-a redus cu 2,4 ani, stabilindu-se la 59 de ani, acesta fiind cel mai scăzut indicator din regiune, conform unei analize realizate de Alpha Bank, bazată pe datele Eurostat.
Diferență alarmantă
Diferența dintre speranța de viață și cea sănătoasă a crescut la 16 ani, ceea ce exercită o presiune considerabilă asupra sistemului de sănătate. În 2007, acest interval era de doar 11,7 ani. În 2022, Bulgaria a înregistrat cea mai mare speranță de viață sănătoasă din regiune, cu 66,7 ani.
Comparativ cu UE
În 2022, speranța de viață a crescut în toate statele membre ale Uniunii Europene față de 2007. În țările din regiune, România, alături de Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia, se află pe un segment cu valori scăzute, cu 4,2 până la 9 ani sub cea mai înaltă speranță de viață din Europa, care este de 83,2 ani în Spania.
În România, speranța de viață a fost în 2022 de 75,1 ani, cu 0,9 ani mai mult decât în Bulgaria, dar mai puțin cu 3,9 ani decât în Cehia, cu 2,1 ani față de Polonia și cu 0,9 ani în urma Ungariei. Analiza subliniază că, deși majoritatea oamenilor conștientizează că speranța de viață a crescut, puțini știu despre calitatea acestei longevități. Afecțiunile cronice, fragilitatea și dizabilitățile fizice devin tot mai frecvente la vârste avansate, afectând astfel calitatea vieții.
Cheltuieli cu sănătatea
În 2022, cheltuielile anuale cu sănătatea, raportate la PIB, au crescut de la 4,5% în 2011 la 5,8%. Cheltuielile per capita au crescut de asemenea, de la 308 euro în 2011 la 858 euro în 2022. Cu toate acestea, România se menține pe ultimele locuri comparativ cu restul țărilor din regiune, care se află sub media UE de 10,2% din PIB și 3685 euro per capita.
Cea mai mare parte a cheltuielilor de sănătate s-a îndreptat către îngrijirea curativă și reabilitare (56% din total) și achiziția bunurilor medicale (26% din total). Cheltuielile de îngrijire preventivă au ajuns la 3% din total, valorând 24 euro per capita în 2022, față de 1% și 4 euro per capita în 2011.
Finanțare și asigurări
Principala modalitate de finanțare a cheltuielilor cu sănătatea a fost asigurarea obligatorie de sănătate, care acoperă 78% din total, urmată de cheltuielile directe ale populației (21%). Importanța asigurărilor de sănătate a crescut față de plățile directe, în conformitate cu tendințele din întreaga regiune.
Asigurările medicale voluntare au un impact minor, având o pondere de aproape 1% din total cheltuieli. În ceea ce privește personalul medical, România se confruntă cu o forță de muncă mai tânără comparativ cu regiunile vecine; 55% dintre medici au sub 44 de ani.
Provocări în asistență medicală
Numărul de medici practicanți a crescut la 365 la 100.000 de locuitori în 2022, o evoluție pozitivă comparativ cu 253 în 2011. Totuși, în ceea ce privește asistenții medicali, numărul crește, dar rămâne insuficient față de țările din regiune, România având 350 de asistenți medicali la 100.000 de locuitori, comparativ cu 841 în Cehia.
Această situație sugerează o nevoie urgentă de ajustări în educația și formarea profesională a asistentelor medicale, pentru a remedia decalajul existent.
(Articolul este bazat pe informații furnizate de Alpha Bank și Eurostat.)