Criza forței de muncă se amplifică. Situație confirmată și în Șelimbăr

Lipsă de personal în economie și peste 61.000 de joburi neocupate la nivel național. Tot mai puțini tineri zic pas atunci când li se oferă un loc pe piața muncii din România. Situație confirmată și în Șelimbăr, unde parcul industrial și zona comercială oferă permanent locuri de muncă.

Statul român nu are nici până acum o strategie integrată de contracarare a efectelor declinului demografic, care face ca tot mai puțini tineri să intre pe piața muncii. Declarații fac și oamenii de afaceri, care spun că numărul tot mai mare de locuri de muncă rămase ne-ocupate a devenit tot mai greu de completat, candidații scăzând de la un trimestru la altul.

Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică arată în egală măsură că declinul demografic se accentuează, cu o serie de consecințe directe asupra pieței muncii: scade constant numărul tinerilor, iar cei încă dispuși să lucreze în România ar avea pretenții pe care majoritatea angajatorilor nu le pot onora.

Solicităriile salariale sunt din ce în ce mai dificil de satisfăcut și de către angajatorii zonei comerciale și industriale Șelimbăr, astfel că nevoia de personal din zonă este permanentă.

Ce mai arată datele INS publicate luni, 20 august 2018:

• În trimestrul II 2018, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,88%), în administraţia publică (2,59%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,05%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (17.500 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,46%.

• Sectorul bugetar a însumat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7.100 locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.900 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.700 locuri vacante în învăţământ.

• La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,14%, respectiv 70 locuri vacante).

La întrebarea dacă ar accepta un loc de muncă în condiţiile în care durata deplasării între acesta şi adresa de reşedinţă ar fi mai mare de o oră, 64% dintre tinerii neocupaţi, necuprinşi în educaţie au furnizat un răspuns negativ.

În momentul de față, firmele mici și mijlocii nu își pot permite să acopere costurile la nivelul pretențiilor cu care vin angajatorii. Comportamentul este deviat și de ceea ce face statul, spun analiștii economici. Salariile care se plătesc în sectorul public sunt substanțial mai ridicate decât ce este în piața privată. Și astfel, apar și pretențiile mult crescute ale angajatului.