Cu mai bine de 350 de ani în urmă, palmele bătătorite ale țăranilor din Dretea, un sat aflat la 50 de kilometri de Cluj-Napoca, au cioplit cu barda trunchiurile stejarilor pentru a ridica propria biserică. Ulterior, cei numiți „zugravi” au împodobit pereții sfântului lăcaș cu scene biblice, ușor de înțeles de către cei fără școală.
Contribuția țăranilor
Astfel, biserica din lemn a devenit un simbol al comunității, reflectând eforturile și credința localnicilor. Fiecare detaliu al construcției poartă amprenta muncii depuse de acești țărani, care au folosit resursele din jur pentru a crea un loc de rugăciune și întâlnire spirituală.
Un loc de referință
De-a lungul timpului, biserica din Dretea a devenit nu doar un lăcaș de cult, ci și un reper cultural, având o semnificație profundă pentru locuitorii din zonă. Monumentul este o dovadă a tradiției și a dăruirii celor care au fondat-o, rămânând un obiectiv turistic important în regiune.
Biserica din lemn din Dretea, realizată cu trudă și devotament, continuă să transmită povestea țăranilor care au zidit-o, fiind un simbol al credinței și al muncii în echipă ce caracterizează comunitatea locală.
Informațiile sunt extrase din sursa Ora de Sibiu.