Luni la Făgăraș a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului. La eveniment au participat primari din 33 de localități, printre care și Marius Grecu, primar al comunei Șelimbăr. Cel mai important proiect vizat este finanțarea drumului rapid de la Mândra la Șelimbăr, cu fonduri alocate Microregiunii.
Țara Făgărașului are șansa unei dezvoltări durabile, cu fonduri de la Uniunea Europeană. Luni a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului, document care conține un set de măsuri teritoriale, cu scopul asigurării unor condiții atractive de viață pentru populație și susținere a dezvoltării economice. Conform fagarasultau.ro, întâlnirea de lucru a avut loc la Cetatea Făgăraș și a reunit primarii din Țara Făgărașului, dar și din Sibiu, alături de reprezentanții Consiliilor Județene din Brașov și Sibiu.
Primarii din Țara Făgărașului, dar și din judeţul Sibiu, cei care conduc localitățile care au aparținut în trecut de fostul județ Făgăraș, au dat mână cu mână pentru dezvoltarea zonei noastre, prin punerea în practică a unei strategii de dezvoltare, cu fonduri de la Uniunea Europeană. Pe modelul altor regiuni din statele europene, dar și pe modelul, singurul în acest moment din România – Deltei Dunării – Microregiunea Țara Făgărașului s-ar putea dezvolta unitar, cu fonduri acordate de la Bruxelles.
Ședința de lucru a avut loc în Sala Tronului și a reunit primari din 33 de localități, dar și conducerea Consiliilor județene Brașov și Sibiu.
„Mă bucur să vă văd astăzi aici, în acest oraș minunat, Făgăraș. Am avut o întâlnire extrem de benefică și constructivă cu reprezentanți ai administrației locale Sibiu, Brașov și Făgăraș. Cele două județe, știți foarte bine, sunt foarte dinamice, dar acordăm o atenție specială și localităților și de aceea le mulțumesc celor 33 de primari care au fost prezenți, din cele două județe, care fac parte din această regiune vibrantă și care reușește să atragă fonduri europene. Cred că nu greșesc dacă afirm că autoritățile din zonă pot oferi exemple de bune practici nu numai pentru întreaga țară, dar și pentru alte țări din centrul și estul european, pentru modul cum au folosit fondurile europene. După câțiva ani de folosire a fondurilor europene, au ajuns la concluzia de realizare a acestei strategii care este, după părerea noastră și a experților de la Comisia Europeană, o strategie foarte bine fundamentată care se bazează în primul rând pe ceea ce noi numim acolo strategia pentru dezvoltare inteligentă, o strategie durabilă“, a declarat comisarul european Corina Crețu.
Drum rapid între Mândra și Șelimbăr
Strategia de dezvoltare Durabilă presupune un set de măsuri pentru dezvoltarea economică a întregului teritoriu cuprins în limitele Microregiunii și mai exact regiunea cuprinsă între fostele granițe ale județului Făgăraș. Cel mai important proiect vizat este finanțarea drumului rapid de la Mândra la Șelimbăr, cu fonduri alocate Microregiunii. Autoritatea de management să fie creată la Făgăraș, astfel că proiectele vor fi scrise și depuse la aprobare la Făgăraș, ghidurile și cele necesare să fie elaborate de această autoritate.
„Nu cred că există vreun primar în Țara Făgărașului care să refuze să intre în această asociație, asociație înființată special conform acelui mecanism ITI, de atragere a fondurilor pentru a implementa acel mecanism. (…) Vor fi investiții în drumuri comunale, județene, alimentări cu apă și canalizare, pârtii de schi în Munții Făgăraș, iar aceste lucruri le vom finaliza împreună cu echipa de la Bruxelles și vom intra pe acea finanțare, așa cum prevede ghidul“, a spus Gheorghe Sucaciu, primarul Făgărașului.
Primarii din 33 de localități susțin proiectul, inclusiv Șelimbăr!
Parteneriatul creat este format din municipiul Făgăraș, orașul Victoria din județul Brașov și orașele Avrig și Tălmaciu din județul Sibiu, precum și 29 de comune, 19 dintre acestea din județul Brașov (Beclean, Cincu, Drăguș, Hârseni, Jibert, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Șoarș, Ticuș, Ucea, Viștea, Voila) și 10 din județul Sibiu (Cârțișoara, Cârța, Arpașu de Jos, Porumbacu de Jos, Racovița, Turnu Roșu, Șelimbăr, Boița, Bruiu, Roșia).
„Acest proiect s-ar putea încadra în viitorul exercițiu financiar în ceea ce noi avem în regulamentele noastre, ITI se numește, un instrument privind investițiile teritoriale integrate. Un mecanism care necesită și această cooperare la nivel local pentru a răspunde unor provocări și nevoi de dezvoltare specifice unei arii geografice și care presupune existența unei strategii care să asigure o abordare integrată a problematicii vizate. Deci, această strategie există. Așa cum sunt regulamentele la nivelul României, această strategie trebuie inclusă în viitorul acord de parteneriat și în viitoarele programe operaționale pentru perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României. De aceea i-am încurajat pe cei cu care m-am întâlnit astăzi să prezinte această strategie în regim de urgență Guvernului și în special Ministerului fondurilor europene şi Ministerului Dezvoltării Europene, pentru că este o strategie care răspunde nevoilor cetățenilor și care, după părerea mea, ar merita să fie inclusă în viitoarele programe operaționale, astfel încât proiectele să fie incluse și să fie implementate încă de la 1 ianuarie 2021. Deocamdată, avem un singur instrument teritorial integrat în România, cel reprezentat de Delta Dunării ,căruia i s-a alocat 1 miliard de euro. Din păcate, proiectele sunt mult întârziate“, a mai spus Corina Crețu.
„Sper să se dezvolte și zona noastră și mă refer în special la turism. Noi avem nevoie de apă-canal și cel mai important un domeniu schiabil“, spune Dorel Martincu, viceprimar în Porumbacu de Jos. Pe lângă aceste UAT-uri, parteneriatului se adaugă Consiliul Județean Brașov și Consiliul Județean Sibiu.
Marele avantaj- bogăția mediului natural
Marele avantaj pe care îl deține Microregiunea Țara Făgărașului este reprezentat de bogăția mediului natural, format din ecosisteme, parcuri, rezervații. Toate localitățile microregiunii sunt parte a siturilor NATURA 2000, situri de importanță sau arii de protecție.
„Acest mecanism finanțează o unicitate în Europa, ceea ce noi avem. Microregiunea Țara Făgărașului are o suprafață de peste 200.000 de hectare de zonă sălbatică, cu faună și floră și păduri virgine neîntreruptă, ceea ce este unic în Europa. Comisia europeană văzând acest lucru, prin acest mecanism, ne poate finanța“, a mai adăugat Gheorghe Sucaciu, primarul Făgărașului.
De asemenea, un pas următor este ca această strategie să fie prezentată Guvernului și susținută de toți primarii care fac parte din Microregiunea Țara Făgărașului, pentru a fi inclusă în strategia națională. Vedeți AICI, mai multe foto și detalii.