Sfinții Constantin și Elena sărbătoriți pe 21 mai de 1,7 milioane de români cu tradiții populare

Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, recunoscuți drept ocrotitori ai creștinismului și apreciați pentru contribuțiile lor esențiale la răspândirea credinței creștine în Imperiul Roman. Această zi este marcată nu doar prin slujbe religioase, ci și prin tradiții populare bine înrădăcinate, fiind, în același timp, o importantă zi onomastică pentru peste 1,7 milioane de români.

Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfântul Constantin cel Mare, născut în anul 272, a fost un împărat roman de mare importanță. S-a convertit la creștinism și a jucat un rol determinant în asigurarea libertății religioase a creștinilor prin Edictul de la Milan din 313, care a pus capăt persecuțiilor religioase. A sprijinit construirea de biserici, a decretat duminica ca zi de odihnă și a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea în anul 325, unde a fost formulat simbolul de credință creștin, Crezul. A murit în 337 și a fost înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol.

Sfânta Elena, mama lui Constantin, este adorată pentru evlavia sa și pentru descoperirea Sfintei Cruci în Ierusalim. A sprijinit construirea unor biserici importante, inclusiv Biserica Învierii Domnului lângă Sfântul Mormânt. Elena a trecut în neființă în anul 327 și a fost canonizată ca sfântă.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

În tradiția populară, ziua de 21 mai este cunoscută și sub denumirile de „Constandinu Puilor” sau „Constantin Graur”, fiind marcată ca sărbătoarea păsărilor de pădure, semnificând că păsările își învață puii să zboare. Țăranii evitau munca agricolă în această zi, credința fiind că prin respectarea acestei interdicții își vor proteja recoltele de păsările dăunătoare. De asemenea, 21 mai este considerată ultima zi propice pentru semănatul porumbului, ovăzului și meiului, tot ce se seamănă după această dată fiind presupus că nu va rodi.

În aceeași zi, ciobanii organizează stânele, alegând baciul și stabilind cine va păzi oile pe perioada pășunatului. Ritualuri precum aprinderea focurilor pentru a proteja oile de boli și spirite rele sunt, de asemenea, practice întâlnite în unele regiuni.

Peste 1,7 milioane de români își sărbătoresc onomastica

Conform Direcției Generale de Evidență a Populației, 1.773.504 de români poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora, serbându-și onomastica pe 21 mai. În rândul bărbaților, 422.622 se numesc Constantin, urmat de 116.727 care se numesc Cosmin. Femeile poartă frecvent numele Elena, cu un total de 830.439, iar alte derivate precum Ileana sau Constanța sunt de asemenea populare.

Această zi nu reprezintă doar o sărbătoare religioasă majoră, ci și un prilej de bucurie și urări pentru un număr semnificativ de români care își celebrează numele de Sfinții Împărați.

(Sursa: Ora de Sibiu)