Semnificația zilei de 24 Ianuarie – Prima Unire a Românilor, după încercarea lui Mihai Viteazul

Mai mult decât o nouă zi liberă, ziua de 24 Ianuarie este sărbătoarea Unirii de la 1859, înfăptuită prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza atât în Moldova cât și în Muntenia, prima Unire a țărilor române extracarpatice de după încercarea de unire a lui Mihai Viteazul de la 1600.

Unirea celor două principate române (Moldova și Muntenia), aflate separat în relație de vasalitate față de Imperiul Otoman, a fost posibilă pe fondul războaielor ruso-turce din secolul al XIX-lea și ca urmare a preluării/adaptării în spațiul românesc a ideilor Revoluției pan-europene de la 1848. În urma Păcii de la Paris din 1856 dintre Rusia (înfrântă) și Imperiul Otoman, apar prevederi referitoare la statutul Moldovei și Munteniei. Se hotărăște consultarea poporului român despre oportunitatea unificării celor două regiuni, dar ca entități separate, purtând numele de “Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”. Întrucât rezultatul adunărilor (divanurilor ad-hoc) cu caracter consultativ-reprezentativ din Moldova și Muntenia de la finele anului 1857 avea o tentă pronunțat națională nu tocmai potrivită intereselor inițiatorilor (românii doreau unificarea deplină, sub numele de România și instalarea unui principe dintr-o dinastie europeană, dar crescut în cultura de adopție), Marile Puteri se consultă din nou asupra problemei românilor. Conferința de la Paris din 1858 hotărăște unirea principatelor ca două entități distincte, urmând să își aleagă separat conducerea. În această situație, partida națională din ambele provincii a implementat hotărârile europene în favoarea interesului local, influențând numirea aceluiași domnitor în cele două procese electorale, înfăptuind, astfel, Unirea Principatelor Române.

Sursa foto : a1.ro

La 24 Ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, ales în prealabil domn al Moldovei, este ales domnitor și la București, punând marile puteri europene în fața unui fapt împlinit. Alegerea lui va fi recunoscută internațional, dar unirea deplină a țărilor române va mai avea de așteptat. În scurta lui domnie, Alexandru Ioan Cuza, alături de prim-ministrul Mihail Kogălniceanu, a încercat unificarea și modernizarea instituțiilor statului, recunoașterea Unirii pe plan extern și reforma agrară (împroprietărirea țăranilor cu pământ). În 1866, Cuza Vodă este înlăturat de la domnie de către “monstruoasa coaliție” rezultată din colaborarea a două partide cu interese opuse. În locul lui Cuza va fi instaurat “principele străin dintr-o dinastie europeană”, Carol I de Hohenzolern-Sigmarigen. Acesta va duce mai departe idealurile Unirii de la 1859 prin câștigarea Independenței în cadrul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878 și prin proclamarea Regatului României în 1881. La următorul mare război, după 1918, românii vor obține Unirea deplină prin alăturarea Basarabiei, Bucovinei și a Ardealului la Regatul României.

Importanța Unirii de la 24 Ianuarie 1859 este înfăptuirea visului de secole al românilor de a trăi laolaltă pe baza identității naționale. Unirea lui Cuza vine în continuarea efemerei Uniri a lui Mihai Viteazul de la 1600 (cu Bătălia de la Șelimbăr ca etapă decisivă), în prelungirea luptei de emancipare națională purtată de revoluționarii români de la 1821 și 1848, dar și ca o prefigurare a desăvârșirii unității naționale a tuturor românilor, înfăptuită la 1 Decembrie 1918, acum 100 de ani.

Rămân emblematice curajul, perseverența și dragostea de țară a eroilor din epoca Primei Uniri, atât de bine descrise de versurile cântecului “Hora Unirii” de Vasile Alecsandri: “Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română, Să-nvârtim Hora Frăției pe pământul României! (…) Unde-i unul nu-i putere la nevoi și la durere, Unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește! (…) Să treacă drumul mare peste-a noastre vechi hotare, Și să vadă sfântul Soare într-o zi de Sărbătoare hora noastră cea frățească pe câmpia românească!”.

Vrei să știi mereu ce se întâmplă în comunitate? Te ținem la curent cu tot ce e nou și important! Cu un simplu LIKE ești conectat la tot ce contează în Şelimbăr.

Primește știrile in timp real

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.